Gânduri târzii și alte regrete (Rondel)

 

Gânduri târzii și alte regrete (Rondel)

Trăim aceeași noapte în var, un doliu fără vise,
ca doi străini pe care soarta aspru-i urgisise,
cu gândurile împrăștiate în lumi fără hotar,
cu bruma dragostei pusă sub lacăt, în sertar,
ne stingem ochii în fața ușilor închise.

Niciun cuvânt pe chipul zâmbetelor stinse,
încerc să te compun din amintiri demult ucise,
când îmi cădeai frumoasă în mângâiere, cât de rar…
trăim aceeași noapte în var, un doliu fără vise.

Ne îmbracă îmbrățișările ce nu au fost deschise,
întorc în rânduri freamătul iubirii interzise,
când ochii mei te devorau cu sufletul în jar,
când sânii tăi mă alintau pe buze cu nectar,
pierdurăm toate stelele ce soarta le promise,
trăim aceeași noapte în var, un doliu fără vise.

 

Felicitări, draga mea! Eram sigur că vei reuși din prima încercare!
Întotdeauna am crezut și voi crede în tine…
De-aș fi știut cum, ți-aș fi spus altfel,
Cu drag, Mishuk

 

21 de gânduri despre &8222;Gânduri târzii și alte regrete (Rondel)&8221;

  1. Se pare că te atrag poeziile cu formă fixă. 🙂 Probabil acesta este şi motivul pentru care devii totuna cu melancolia. Oricum, al 15-lea vers te scoate din şablonul de 13-14 stihuri ale rondelului, ceea ce dă un plus de Mishuka poemului tău. Căci inimile frânte sunt cele mai frumoase, nu?

    Apreciază

    • vezi tu, naty, eu am ca model rondelul francez ce aparține secolului XV… am descoperit întâmplător la anticariat o culegere de poezie franceză care, ei bine mi-a mers la suflet. Într-adevăr, erau traduceri, dar am găsit pe google… de acolo m-am inspirat ca model pentru forma poeziilor mele. Clément Marot e modelul meu pentru rondel. Oricum, și pentru triolet, sonet, glosă, gazel sau ce mai scriu eu, tot din poezia franceză din sec XIII-XVI mă inspir ca formă. Da, noi românii scriem în stilul lui Macedonski. Eu am ales să nu o fac, chiar dacă e mai muzical la el… oricum, de clasicism și romantism nu mă dezic… :))) nu am chemare pentru modernism… mie îmi iese sec! prefer să citesc la alții și să nu mă arunc în valuri tulburi…. he heee

      Apreciat de 1 persoană

      • 😉 Nici nu trebuie să te dezici de nimic. În artă creatorul este cel care își alege drumul, asta înseamnă libertatea de a crea. Este opțiunea ta de scrii în stilul clasic sau modern, fie el român sau francez. Important este să fie Mishuka acolo. Și apoi, nu se știe niciodată când te vizitează vreo muză modernistă! 😄

        Apreciază

  2. Societatea te obliga la asta probabil, dar odata si o data toate mastile vor cadea. Nu stiu ce sa-ti spun, daca lucrul acesta te va mangaia sau te va infiora. Asta depinde de fiecare dintre noi.

    Apreciază

  3. In continuarea celor spuse despre poezia alba si aceea cu rima, in aceeasi idee ”Celelalte cuvinte”, melodia originala, cred mai degraba ca intruneste cele doua ipoteze de lucru.

    Iata :

    ce crezi?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s