Despre mine


Cine sunt Eu? Cred că e timpul să mai schimb și eu ceva pe aici că parcă… prea era articol de matrimoniale, iar eu cu siguranță nu vând mașini. În consecință să ștergem ce e bun și să umplem… cu gem (de durere) această pagină inutilă :))

Prietenii îmi spun Mishuk, dar nu pentru că m-aș numi în buletin Mihai, nicidecum! Cel mai probabil e de la zodie sau… de la reclamele post-decembriste, oricum nu mai stă nimeni să verifice în analele istoriei.
M-am născut pe malul Dunării, într-un oraș de renume, cu multe personalități celebre… în arhivele Poliției municipale că de istorie cui îi mai pasă?! (da, știu și box – categoria urs grizzly, pentru cei curioși).
În cuvinte puține, sunt o fire deschisă, posed un zâmbet bărbos, o pleată creață și veșnic o chitară în spate (și nu pentru că aș trăi din asta, dar cum spunea o antică prietenă, ”singurul mod de a-i închide gura lui Mishu, este să-i pui o chitară în brațe, că altfel… rupe cântarul” – știți voi, râsul îngrașă).

Îmi place sportul – deși nu se vede :))
Îmi place brânza – de capră!
Îmi place să cânt. Cânt cum îmi place, nu cum trebuie.
Îmi place să scriu – Noaptea, că e întuneric și nu mă vede nimeni! De cele mai multe ori, versuri.
Nu sunt poet, nu am publicat în volum și cel mai probabil nici nu o voi face. Ador prea mult notorietatea unei umbre în întuneric față de lumina unui stroboscop ce mă ustură la ochi mai ceva ca atunci când curăț ceapă.
Nu știu să folosesc virgula.
Încerc să fiu un om bun, în toate momentele în care nu sunt rău. Dar acum încerc să fiu cuminte, pe cât se poate!
Cu alte cuvinte, nu poate fi mai rău ca înainte…

Să trăiți bine!
Cu drag, vă urează de la Golden Șpriț, zâmbărețul de la masa din spate cu zâmbetul mai larg ca fața și mintea în vapori!

Eu în schimb vă urez răbdare! Cu drag, Dragilor!

Adulmeci somnul în odaie, obraznic nu mai vine,
Culci mâna blând sub tâmplă dar cazi în amorțire,
Aduni atâtea gânduri, scurt, vin ca o furtună.
De ce pe cer simți Luna, a stelelor stăpână.

Imagini frânte-n cioburi, de sticlă colorată,
Scântei ce ard pe-alocuri, răbdarea întrupată,
Și sufletul te frige, și inima îți zbiară,
Cine ți-alungă somnul, tânără fecioară?

De ce nu legi pe gene mireasma unor vise,
În nebula tăcută a gândurilor scrise,
Alergi cu ochii vânturi, ce n-au cum să te-ajungă,
Dar stai în loc copilă, o clipă, o secundă.

E liniște și calmul, în carne te pătrunde,
Păianjenul din pleoape începe a ascunde,
Lumini și forme crude, prind rotunjimi sublime,
Tu doar închide ochii și va fi lângă tine…

 

77 de gânduri despre &8222;Despre mine&8221;

    • sper ca….nu te-ai gandit ca….numele melodiei e o chestie care imi conduce viata…pt. ca nu e!
      imi place eric clapton…iar muzica lui e ca si un drog ce a „fuzionat” cu felul meu de a fi.pur si simplu muzica lui a devenit model pt. ceea ce la randul meu incerc sa scriu…si sa compun!

      Apreciat de 2 persoane

    • mulţi înainte şi fericire maximă. familia e idealul pe care şi-l doreşte orice om…o jumătate, un copil. dar generaţiile de azi, inclusiv a mea…trăiesc fără de gânduri mari…vorba aia…drugs, sex and rock’n’roll…cine ştie unde se va ajunge….

      Apreciază

  1. ce metafora deosebita..”sobolan visator”….poate exprima atat de multe..pana si un sobolan viseaza nu???? ..glumesc..stiu ca metafora e mult mai profunda dar nu vreau sa o explic eu acum,,,iti doresc mult ..succes!

    Apreciază

    • și eu…. atâtea statui le poartă chipul… 🙂 dar spune tu, nu merge când și când un teodoreanu, rebreanu, sadoveanu, eliade… știi ce e curios? majoritatea poeților au terminația numelui în escu. prozatorii țn anu… niciunul în acu…. 😀

      Apreciază

    • da… (degeaba!) dar să știi un lucru… bărbații poate că le scriu, femeile le inspiră… apoi bărbații le pictează și femeile le trăiesc… acum nu știu dacă comentariul tău… are vreo legătură cu ce scriu eu… la mine e altă buchiseală….

      Apreciază

    • buna…. 🙂 nelinisti firesti in mare parte…. trec anii… si viata e ca o mare bula ce se ridica spre suprafata de pe fundul oceanului… acolo sus va face poc si gata…. ce las in urma? nimic… nici macar o amintire…

      Apreciat de 2 persoane

  2. Mno, asta cu muzele a devenit de notorietate. Pe unde ma duc dau peste muze prezente sau plecate.Nuuuu, nu de tot. Eu cred ca se muta doar, poate asa sunt ele, muzele, nestatornice.
    Tu ai altceva, mai presus de inspiratia zuzelor, talent ! Sa nu ma contrazici, sunt prietena cu Maleficent ! 🙂
    Undeva jos scrie „secret”. Il pastrezi cu sfintenie, imi place !
    Zile senine, nopti inspirate Dek Dey ! 🙂

    Apreciază

  3. Ca am început să recitesc, e firesc. Ai normă ?
    La scris, evident.
    De obicei… de obicei scrii când ești supărat? Sau mișcă? ce ?
    Frate, scrie și când ești vesel😀 !
    Mda,de obicei Mio zboară, azi aici, mâine? Cine știe!
    Pot fi pulbere stelara sau pași pe asfalt sau nimic…
    Teoria newtoniana 😕
    Nu-mi place să văd oameni triști. Zâmbește, clipește, strălucește, ai cuvinte -suflet…

    Apreciază

  4. Cu rusine iti spun ca abia astazi am intrat pe blogul tau, dar am descoprit poezii profunde care m-au convins sa revin. Esti foarte talentat! Multumesc pentru feedback, e o onoare pentru mine sa fiu apreciata de tine! Mult spor si muze bune!!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s