Lumea mea…


Din pragul uşii înalte,  privesti camera goală,
Culori neînţelese închise în liniştea de ceară,

Vibraţia molcomă în triluri de chitară
E tot avutul meu ce-mi stă pe policioară.

Sunt personaj lugubru, temperament coleric,
Tăcerea arde-n mine un scâncet luciferic
Privirea mi-e de gheaţă cernită sus din munţi,
Iar sufletu-mi de piatră nu poţi să îl pătrunzi.

Pe chip ascund o mască, o umbră nălucită,
Păstrez cât mai departe orişice ispită,
Las gândul să descurce cuvinte efemere,
Pictate-n rânduri albe în cărţile cu stele.

Nu am decât chitara şi versul plin de fiere,
Ce poartă-n tril uitarea a tot ce e durere,
Nu am decât peniţa ce zgârie în hârtie,
Cuvintele nocturne ce nasc melancolie.

Aş vrea să am o voce, să ard tăcerea mută,
Să-i pierd în patimi grele, pe toţi cei care ascultă,
Sub nebunia lunii, şi-a întunecimii goale…
Să las lumina albă sa cadă în aşteptare


14 gânduri despre &8222;Lumea mea…&8221;

  1. O sa te simti singur , o sa induri tacerea atata timp cat nu lasi oamenii sa intre in lumea ta :)be happy e cald afara si ..e cald afara pentru mine e un motiv destul de bun sa zambesc:D

    Apreciază

  2. Chitara, muzica și versul tău
    îmi povestește despre al tău suflet,
    degeaba te străduiești ca să pari rău,
    cu sufletul de piatră, dar de fapt apologet
    al trăirilor frumoase, în care zău
    ți-aș dărui cu cordialitate un brevet,
    căci, tăcerea ta nu este mută,
    exprimându-se poetic, are lumină multă.

    Toate cele bune !

    Apreciază

    • nu știu ce să spun… ideea mă flatează și mă face să roșesc, dar versurile mele… știi, printre cei pe care îi citesc sunt câteva nume care chiar merită: Loredana Bucimeanu, spre exemplu… eu scriu la nervi, la supărare… eu scriu din nevoia de a mă descărca… de aceea totul e… depresiv. apreciez enorm cuvintele frumoase și îți mulțumesc.

      Apreciază

      • Absolut întotdeauna, când cineva scrie din / pentru ca/ datorită faptului că SIMTE, iubire, supărare, dragoste, deprimare, dorință, etc, ei bine, scrisul ăla e foarte bun. Iar cititorii văd, simt. Iar astfel de versuri merită tipărite. Ale tale, ale Loredanei și ale altora. Tot ce e scris cu inima, e scris bine 🙂

        Apreciază

        • cuvintele tale sunt mai pretioase decat tot tiparul din lume, si crede-ma, nu exista rasplata mai mare, pentru mine cel putin, decat sa vad ca cineva chiar imi citeste cuvintele… e mult spus poezie, ale mele sunt doar cuvinte asezate-n linii… nu pot reda in cuvinte cat de fericit ma fac cuvintele tale. multumesc.

          Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s