II. Nocturne. Noi
La ceasul întâi din noapte, sub cerul fără stele,
trenul vieții s-a oprit.
Mișcările de dragoste s-au domolit,
ca într-o gară
ce nu a cunoscut niciodată călători.
Eu,
singur, vers pe o pagină albă.
și Tu…
Tu, lună a nopților, nu mai ești Lună!
Privește-mă!
Sunt acolo unde nu-i nimic de văzut,
în strălucirea întunericului brut,
ce ascunde tainic, frigul din inima noastră
veșnic nemuritoare.
Ascultă-mă!
Îți voi vorbi într-o limbă de piatră,
țesând o zăpadă ce nu aparține acestei lumi,
aducând în spatele pleoapelor tale
o iarnă sub piele,
un poem ce repictează prin cuvinte,
un cer pentru doi,
un alt Univers, dincolo de tot ce înseamnă Noi.
Iar acum, Tu, cititorule,
ai simțit vreodată că stai
în miezul timpului tău?
Eu, nu! M-am născut și-am trăit
în afara poemului
unde telefonul inimii tale sună mereu ocupat,
dar împreună suntem curioși să știm cum zboară poezia,
ce fel de aripi poartă înspre nori,
acest descântec neînfrânat, împotriva iubirii.
Cu drag, Mishuk…
Melancolii Nocturne 
Alo, aloooo
mai esti pe fir?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
dqaaa, ceeee? eu sunt elefant să merg pe cordelușă??? :))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
“unde telefonul inimii tale sună mereu ocupat”
♥️💯
ApreciazăApreciază
voi, dragii mei cititori, îmi descompuneți poeziile :))) la ultimele mele postări… fiecare are un vers preferat, fiecare altul :))))))) ia puneți-vă de acord să vă placă…. autorul :))))))))))) fata mea, ești clasică!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
nah! tu sa ne faci pe plac, dragul meu!
lasa-te dezbracat, scuturat, alintat, ciufulit…
si telefonul inimii cui suna tot timpul ocupat? huh?
aloooo, centrala?
☺️♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
fată, vezi tu, de-asta mă bucur că ești mereu aici :)) mereu îmi pui întrebările… care trebuie 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„M-am născut și-am trăit în afara poemului” pentru că tu îi compui muzica, devii totuna cu sunetul universului liric, îi cauţi permanent esenţa pentru a-l face pe el să trăiască! Nici nu ai idee câtă sonoritate poţi transmite prin textul acesta dezlipit de clasic doar formal, căci ideile curg mai armonios decât „în dulcele stil clasic”!
ApreciazăApreciază
la mine, poate că e mai greu datorită faptului că modernismul nu are muzicalitate… eu, mai mereu, îmi scriu cuvintele cu chitara în mână… sau pe clape. versul alb nu-l pot cânta, n-are ritm, n-are măsură, timpii fiind irelevanți. și pe lângă asta eu am mania metaforelor și subânțelesului. cuvintele nu trebuie să fie doar cuvinte. ele, adunate, trebuie să genereze un câmp vizual, un tablou în versuri… eu asta am încercat să fac… să pictez. tu ai citit la viața ta multe, știi mult mai bine care trebuie să fie scopul unei poezii. o fulguire pe suflet. exact ca în scrierile tale
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Tocmai de asta nici eu nu am renunţat când mi s-a spus, la începuturi, că poezia mea nu are metaforă! Apoi am avut ocazia să fac recenzia unei cărţi şi aceeaşi persoană, culmea, mi-a spus că am făcut o adevărată cronică literară. Amuzant, stupid, … cine ştie, poate doar a fost saltul meu în ochii unora, dar din acel moment nu a mai contat părerea celorlalţi, ci doar a acelora pe care eu i-am văzut avizaţi să mă sfătuiască!
ApreciazăApreciază
așa este… 🙂
ApreciazăApreciază
dar eu mereu împușc locul 3, 4, 5.
ApreciazăApreciază
Vezi, tot e ceva!
ApreciazăApreciază
:)))))) e ceva, dar nu mă încălzește. că au scumpit ăștia facturile. abia aștept să prind un nou concurs. dacă vor mai fi :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂 Cred că şi pisica zîmbeşte pe sub mustăţi la semenea cuvinte! 🙂
ApreciazăApreciază
motanul nu prea mă lasă să scriu… mă mușcă când tastez. sau mă biciuie cu coada
ApreciazăApreciază
E obrăznicuţ sau vrea doar atenţie?
ApreciazăApreciază
vrea să-l mângâie. e ca un viciu pt el. mângâiatul :))) e puiuț. încă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O fulguire pe suflet, da, frumos spus! Şi nu numai! E tot ceea ce înseamnă suflet, spiritualitate, muzică, sentimente, într-o lume a ideilor!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
uite, eu doar îți citesc cuvintele și îmi imaginez cum te ascult copiii la oră 🙂 asta e magia cuvintelor! când cel ce te citește „vede” dincolo de cuvinte, orice propoziție e… poezie
ApreciazăApreciat de 1 persoană