Ea, mereu în gânduri…
S-a ridicat mică din frunze fără s-aștepte-n urmă vântul,
Norii au rupt cerul în două sub ploile ce-i scaldă gândul,
Privirea Ei, două mărgele, două sclipiri ce frâng înaltul,
Legată fiind printr-o codiță ce-o împiedica să facă saltul.
Cu chip rotund, galben în mare, roșind timid în obrăjori,
Se scutură zâmbind spre soare, surata ei mai mare-n nori.
Azi a învins înc-o furtună dar parcă vremea i-a venit,
Să încerce o nouă aventură în orizontul infinit.
Se frământa plină de gânduri ce o așteaptă pe pământ,
Niciuna din cele plecate nu mai întoarse vreun cuvânt.
Privea cu teamă și dorință apusul ce cădea în zare,
Se hotărî să mai amâne, nu e suficient de mare…
De-aș fi știut cum, te-aș fi iubit altfel,
Cu drag, Mishuk…
Salut ! E cumva un pic altfel poezia asta, ori așa mi se pare.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
e doar… un alt tip de poezie 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și alt final 🙂
ApreciazăApreciat de 3 persoane
finalul e același, diferența o face modul în care am povestit… zic și eu 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Am sesizat și eu…
Să știi că pe finalul ăla eu îl caut mereu, ca pe o constantă, să-mi dau seama că e totul în regulă 🙂
ApreciazăApreciază
e… interpretabil. nu știu să răspund. azi iau 4.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
:))))))))
ApreciazăApreciază
E simplu, toți avem sau ne facem repere în jur, pt un confort psihic oarecare 🙂
ApreciazăApreciază
eu mă simt bine… cu lumina stinsă 🙂
ApreciazăApreciază
Finalul m-a facut sa zambesc si sa imi spun, stii ca are dreptate?
Zi frumoasa, Mishuk!
ApreciazăApreciat de 4 persoane
păi, na! așa se întâmplă când privești pe gaura cheii :)))
ApreciazăApreciază
😱🙊
ApreciazăApreciază
și pe mine mă … trage curentul. câteodată 🙂
ApreciazăApreciază
Câteodată și amânarea este un mod de rezolvare, cred.🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
sau teama de a face un pas înainte…
ApreciazăApreciază
O descătușare de dulcețuri, prea frumos sa fie adevarat dar totuși existent în lumea asta mare exact ca și cum ai fi pitit după colt și ai vedea fără sa vrei doi tineri îndrăgostiți la primul lor sărut când ambii se simt rușinați și ți-ai aminti ce frumos a fost când ai fost prima oara îndrăgostit.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
daaa… o dulceață de cireșe. negre!
ApreciazăApreciază
Este foarte delicioasa dulceața de cireșe amare, greu de făcut cei drept, sâmburii dau ceva bătaie de cap și nu se lasă ușor scoși dar și dacă reușești sa o prepari când o savurezi e extrem de îmbietoare cu o aroma unica dulce-amăruie greu de descris în cuvinte.
ApreciazăApreciază
nu merge dulceață… iese țuică
ApreciazăApreciază
E dulcică poezia asta. Şi cred că atunci când va fi mare… va fi altfel 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
e un fel de… șampanie pt copii… 😦
ApreciazăApreciază
“a little bit of heavean , a little bit of hell”… te pupa mama, sa fii cuminte!♥️
ApreciazăApreciat de 2 persoane
am adunat ceva MAME la viața mea… da de pupat no, nu mă pupă nimeni :)))))
ApreciazăApreciază
da’ nici eu nu te mai pup! auzi la el : “ceva mame”! offff, copiii astia! ma duc sa-ti fac clatite. ciocolata, gem?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
fă-mi pachet că vin la iași :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
pai hai mai repede ca vine ploaia! ♥️ copil alintat…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
și ce… crezi că mă las de fumat? am husă la chitară… barbă ca chuk noris… și alură de moș crăciun.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
o sa dai moldovencele “peste spate”. ♥️ ( mi-au bagat copiii un motan in casa! vai, ce enervant e! nu ma lasa sa scriu!) . deci, moldovencele…
ApreciazăApreciază
ahhh… moldovencele. știi tu, ce am eu la inimă….
ApreciazăApreciat de 1 persoană
offf, moldovencele! tot o trag eu de par pe fata aia! olteanca sa-ti iei, una inalta si frumoasa!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
nu vreau olteancă :)))) am eu un offf… mai spre munte
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Curaj găină că te tai! 🙂 Teama poetului că încă nu e pregătit să se avânte, deşi poezia lui are maturitatea ei… Jovial de data asta ţi-ai expus concepţia lirică: „Privea cu teamă și dorință apusul ce cădea în zare”. Mda, poezia oglindeşte ceva mai mult decât sentimentul fizic al iubirii, ea urmăreşte sugestia unei iubiri metafizice, care răzbate orizontul infinit, devine totuna cu cosmicul.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Spui tu că mă apropii de maturitate? Nu mai copilăresc prin cuvine?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Şi la maturitate mai copilărim prin cuvinte. Spiritul e bine să simtă permanent tineretea. Vorba lui Brâncuşi: „Când nu mai eşti copil ai murit de mult!”
ApreciazăApreciază
mai glumesc și eu… în poezie e ca în viață, ai toane după cum îți suflă… inima 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sau după cum te bântuie Muza… frumoasa Muză 🙂
ApreciazăApreciază
mda… mă bântuie, prin gânduri, prin vise… de departe. e ciudată treaba cu muzele… de departe
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pana si copiii de grădiniță se îndrăgostesc. Adică nu conteaza cat de mare esti, conteaza cat de mult poti iubi.Neata, Dek! 😘
ApreciazăApreciat de 2 persoane
neața, miss! dragostea nu are vârstă și nici vârste, într-adevăr!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Wow 😱😍❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:))) funny, nu?
ApreciazăApreciază
De pus pe gânduri… 🙃 💯 😅
ApreciazăApreciază
ehh… atunci presupun că ai înțeles! ce trebuie…
ApreciazăApreciat de 1 persoană