Dincolo de Noi (Glossă)

 

Dincolo de Noi (Glossă)

Desparte-mă în două și rupe-mă din mine, frânge-mi rătăcirea de care n-am habar,
Ascunde dintre gânduri Tăcerea unor zile și fiecare noapte ce poartă un coșmar.
Desprinde-mi universul de trupul ce m-agață și curăță-mi speranța de visul efemer,
Adu-mă în simțire din cubul meu de gheață și curăță-mi oglinda din florile de ger.

Presară Primăvară pe partea mea întreagă să-ți încălzesc făptura în fapte de amor
Și lasă întunericul din anii mei să șteargă zbuciumul ce-ți sperie întregul viitor.
Descoperă-n cuvinte ce-i astăzi despre mâine și odihnește-ți dorul în semn pe calendar,
Desparte-mă în două și rupe-mă din mine, frânge-mi rătăcirea de care n-am habar.

Ceartă-mi amintirea din patimile surde ce-au revărsat în lacrimi din ochii tăi fierbinți
Dând pumnii tăi pereților ce nu știau s-asculte, lovind stinși de putere dureri ce le resimți.
Mi te-ai închis în rânduri de care n-aveam știre, ca un ecou ce-și frânge glasul în zadar
Ce ascunde între gânduri Tăcerea unor zile și fiecare noapte ce poartă un coșmar.

Lasă-mi mângâierea să-ți cadă peste tâmple și scutură-mi privirea de cenușiul stins,
Învață-mă iubirea din lucrurile simple în revărsarea focului cu care te-am atins.
Cheamă-mă zeiță în Templul tău, prin ceață, precum vechiul Ulise să pot răzbi sub cer,
Desprinde-mi universul de trupul ce m-agață și curăță-mi speranța de visul efemer.

Când te-am rănit știu bine, au fost cuvinte multe, dar fără tine sufletul pierdut e în neant,
Tu, fără mine, singură când taci cin’ să-ți asculte idealismul critic ce l-ar uimi pe Kant.
Înstrăinat, prin vânturi am rătăcit o viață, fără de busolă am continuat să sper,
Trezește-mă în simțire din cubul meu de gheață și curăță-mi oglinda din florile de ger.

Desprinde-mi universul de trupul ce m-agață și curăță-mi speranța de visul efemer,
Adu-mă în simțire din cubul meu de gheață și curăță-mi oglinda din florile de ger.
Ascunde dintre gânduri Tăcerea unor zile și fiecare noapte ce poartă un coșmar,
Desparte-mă în două și rupe-mă din mine, frânge-mi rătăcirea de care n-am habar.

Cu drag, Mishuk…