Destin (Sonet)

 

Destin (Sonet)

Răsare Luna într-un pustiu, în drama nopții fără nume,
Umbrele se strâng târziu în colțuri strâmte sub fereastră,
Purtând priveghi unui sicriu, ce a închis iubirea noastră
Pe scena unui teatru viu… Noi, fără măști, fără costume.

Cuvintele nu-și mai dau rând, Tăcerile poartă prenume,
Iar liniștea își ia avânt în inima de-acum sihastră,
Dorul nu mai naște cânt, nici zarea nu mai vrea albastră,
Iar malurile acelui gând s-au frânt și au să ne consume.

Străini pășim din vreme-n vreme sub ceruri arse de rugină,
Sub alte nume, alte chipuri, născuți sub altă conștiință,
Ne regăsim mereu sub stele purtând mereu aceeași vină,
Cad între noi atâtea ziduri, mânați de aceeași elocință,
Destinul e ursit în rânduri prin vieți ce se mai întâlniră,
Când Fericirea pusă-n gânduri strecoară un strop de suferință.

Cu drag, Mishuk

82 de gânduri despre &8222;Destin (Sonet)&8221;

  1. Interesantă și reușită rima la mijloc de vers, știam procedeul, nu știu, recunosc, dacă are și un nume 🙂
    Cît despre idee… cea din ultima strofă, și mie-mi place să mă mai amăgesc sporadic cu ea. Poate chiar așa e, cine știe, dac-am ști s-ar duce farmecul. Sau s-ar rezolva „problema”…

    Apreciat de 1 persoană

  2. Cum, Doamne iarta-ma, sa scrii atat de frumos si dupa aia sa-i dai cu porcul?! In sfarsit, tu stii mai bine…ca esti omul extremelor. Vroiam sa-ti mai zic ca din puncul meu de vedere, adevaratul sens al sarmalelor il gasesti doar mancandu-le… Si te rog ceva, zi-i Potecutei ca aia cu mutatul ceasului e fantastica. Iti urez un weekend cum vrei tu

    Apreciază

  3. Bună ziua Mishuk! 🙂

    Frumoasă încercarea ta de sonet, pot spune că e și îndrăzneață!
    Tematica bine aleasă, cu melodia sufletului e puțină-ncurcătură,
    esențialul e că se poate rezolva… 😉

    La primele două strofe aș avea ceva de recomandat, dacă-mi vei permite… 🙂

    Eu aș fi scris-o cam așa, ținând cont de sonetul tău.

    Răsare Luna într-un pustiu, în drama nopții fără nume,
    Umbrele se strâng târziu în colțuri strâmte sub fereastră,
    Purtând priveghi unui sicriu, ce a închis iubirea noastră
    Pe scena unui teatru viu… Noi, fără măști, fără costume.

    Liniștea își ia avânt în inima de-acum sihastră,
    Cuvintele nu-și mai dau rând, Tăcerile port prenume
    Iar malurile acelui gând s-au frânt și au să ne consume
    Dorul care nu mai naște cânt, nici zarea nu mai vrea albastră.

    Străini pășim din vreme-n vreme sub ceruri arse de rugină,
    Sub alte nume, alte chipuri, născuți sub altă conștiință,
    Ne regăsim mereu sub stele purtând mereu aceeași vină,

    Cad între noi atâtea ziduri, mânați de aceeași elocință,
    Destinul e ursit în rânduri prin vieți ce se mai întâlniră,
    Când Fericirea pusă-n gânduri strecoară un strop de suferință.

    Mulțumim pentru gândurile tale frumoase! 🙂

    O după-amiază frumoasă!

    Apreciază

    • Bonjour, draga mea. Zâmbesc. Am citit comentariul tău și mă tot gândesc cum să-ți răspund. Bănuiesc că tu te-ai gândit la definiția dată de dex la general, două catrene și două terține, dar din punct de vedere literar sonetul e mult mai complex și are 3 mari forme. Sonetul italian (dante) sub forma ca strofe 4-4-6 sau 8-6-8-6 (dacă e mai lung) iar ca rimă trebuie să fie abbaabba ababab, sonetul englezesc (shakespeare) 4-4-3-3, sonetul francez (numit și modern) scris în vers liber. aici nu dau nume că nu-mi place versul alb în general (și despre asta nu spun decât un singur lucru – eu sunt adeptul clasicismului și romantismului, vorbind despre curente. tot ce ține de modernism, neo-modernism, nu mă atrage). pe lângă cele 3 tipuri mai există și multe subtipuri. eu am ales pentru sonetul meu stilul italian, cât despre ce mi-ai recomandat tu la mine nu se aplică deoarece cele două terține ar trebui să conțină idei proprii.
      oricum îți mulțumesc pentru recomandare.

      Apreciat de 2 persoane

      • Bună seara, Mishuk! 🙂
        Nu mă refeream la felul sonetelor, știu că are mai multe forme, mă refeream strict la sonetul tău! Dacă citești mai atent prin intervenția mea, de care-mi cer scuze, am încercat să-i ofer o ”melodie-lină” în cursivitatea sonetului. Era simțirea mea citindu-ți sonetul. 😉 Repede ai sărit cu diferitele sonete-n lume! 🙂 )) După cum ți-am scris îmi place sonetul tău, doreai să nu-ți scriu părerea? Doar felicitările! 🙂 Eu sunt mai rebelă, îmi spun părerea strict pe tematica postărilor văzute din punctul sufletului meu, cum se manifestă el pe interior. Știu, scriu ce gândesc și e cam rău, dar asta sunt! 😉

        Apreciază

        • orice aș răspunde acum la ultimul comentariu, l-ai percepe cel mai probabil într-un mod negativ (pe celălalt l-ai înțeles greșit, nu-i bai). în primul rând n-am sărit nici atunci, nici acum, pentru că țin la integritatea planetei… și am și vecini la caturile inferioare și nu vreau să mă trezesc între ei :))) nu sunt fan felicitări, prefer chestiile mai substanțial-costisitoare… acum vreau să-ți las impresia că încerc să mă justific, deoarece nu e nimic de justificat.
          fiind autor, îmi aleg singur stilul, modul și forma. că lui x sau lui y nu-i place sau îi place, contează mai puțin nimeni nu mi-e dator cu nimic, și printr-un like nu simt că mi-ar face cineva o favoare.
          repet, fiecare scrie cum simte. iar legat strict de sonetul meu, din punct de vedere literar asta e: un sonet . că e reușit sau nu, că nu e ce vrei tu… îmi pare rău, dar nu știu cât contează 🙂
          o să-mi scriu autocritica pe meniu, sub ciorba de burtă.
          până la urmă nu înțeleg ce te-a deranjat la această simplă poezie…
          PS: mie îmi place rock-ul așa că nu urmăresc o melodie lină iar atitudinea…
          nu o lua personal, te rog. (ar fi cred că mai drăguț să o lăsăm așa, limbajul non-verbal cauzează)

          Apreciat de 1 persoană

          • Normal că scrii cum dorești, la fel cum fac și eu! Forma pe care ți-am postat-o, era propria mea percepere, nu ți-am cerut să-ți modifici sonetul! 🙂 Așa că, nu este ceva ce ți-ar scade din prestarea poetică. Era doar un simplu comentariu, nimic personal! Ne te afectează, dar te… ? 🙂 N-ai fi primul care se simte așa, chiar dacă nu vreau de multe ori prin spontaneitatea mea, deranjez! 😉 Dar, asta sunt!
            Îmi cer scuze că te-am deranjat cu comentariile mele! Seară frumoasă! 🙂

            Apreciază

Lasă un răspuns la Poteci de dor Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s