Rond Nocturn

 

Rond Nocturn

De-ți suflă vântul iernii în Litere cuvinte fără de lumină,
când felinarele iubirii în amorțiri s-au stins la rând, pe rând,
Te întrebi dacă nici Luna nu mai știe cum împărăția ei divină,
a împletit cu întunericul în ploi frânturi de dor în gând.

Mai rabdă inimii un Timp, să-și plângă în taină ultima încercare,
când nefiresc și aspru, festinul nebuniei pare atât de întâmplător,
Urmând pe Calea Frunzelor scăderi și alte semne de întrebare,
ce naște rod pustiului în iz de vis fără de ceas deșteptător.

Ai ațipit cu ochii larg deschiși privind cu taină liniștea geroasă a Tăcerii,
perna de lângă tine odihnind doar locul încă viu pe unde Ea ți-a fost,
Albul de var îngroapă în lacrimi reci singurătatea în care Tu te sperii,
neant al unei alte nopți pierdute în rondul de speranțe și iluzii, fără rost.

Nu-ți tălmăcești din bună-vrere credința trainică, în valuri ucigașe,
oceanul tău se cere limpede și-n vremuri înțesate de furtuni,
Cuvintele-ți curg surde pe albul unor vechi, prea vechi răvașe,
dar sufletul tău macină făini diverse dragostei de oameni buni.

De-ai ști să ierți, întâiul te-ai ierta, și poate împăcat ai merge mai departe,
Dând chip și Amintirii ca ultimă povară, să poarte ochii Zânei de care ispitești,
În stihuri potrivite, din dragoste în versuri, să-i întrupezi în cânt, o carte,
Rondul Nocturn al unei vechi iubiri din care nu te regăsești…

Cu drag, Mishuk

24 de gânduri despre &8222;Rond Nocturn&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s