Ciclul: Tu, Eu… Despre Noi și toate celelalte
Poemul 1:
Șoptind Lunii…
Ți-ai adormit cu precădere, în tihnă, sufletele împăcate,
Dar lacrimile-mi tind să zbiere și liniștea e prea departe.
Ce zbucium ai lăsat în mine, câte întrebări fără răspuns,
Din orizontul cald, subțire, ai rupt pe veci acel surâs…
Mi-ai împânzit cerul de stele, niciuna însă n-are chip,
Sunt albe, reci, fără putere, cu trupul surd din monolit.
Nicicând nu au visat la viață, fiorul trainicei iubiri
Nu a sfărmat sloiul de gheață lăsând inerte amintiri.
Că am greșit, știu! Ce iertare mai pot să cer când EA s-a stins,
Lăsând atâtea pagini goale pe sub coperta unui vis?
Din întuneric nicio clipă nu am pășit cu adevărat,
Dintr-o încercare fals timidă mă întorc aievea vinovat.
Îndrăgostit sunt de Tăcere, dar glasul meu ridică valuri,
Trăind intens orice Cădere ca un vechi vas izbit de maluri.
M-adun din resturi ce suspină, îmi curăț ochii și-ți vorbesc,
Te cert pe tine fără vină, pe EA nu pot, căci o iubesc.
Tu taci, privindu-mi frigul morții ce-mi zguduie carnea pe oase,
Îmi stingi arsura în vraja nopții sub versuri gri, neputincioase.
Îmi legi destinul scris în palmă în stihuri oarbe, fără glas,
M-aduci în astă primăvară cu tot ce a fost. Unde sunt EU, cel ce-am rămas…
Desen de Anitta (Ana Maria Muscalu)
Cu drag, Mishuk.
Un poete est un monde enferme dans un homme !…V. Hugo
ApreciazăApreciat de 1 persoană
arta, indiferent de culoare, oglindește sufletul. tu știi mai bine. cuvintele mele sunt doar cuvinte… încă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ca întotdeauna – emoționat și profund…
Bine-ai revenit!☙
ApreciazăApreciază
am eu momentele mele… apar și dispar ca un iepure în pălăria unui magician.
mă bucură nespus că te regăsesc mereu aici. pe tine și pe toți ceilalți care se pare că vă încăpățânați să nu uitați…. că a fost odatăăăă iriiiiiis!
că nu mai e!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte frumos! E bine sa mai dai frau liber inspiratiei, din cand in cand. 🙂
ApreciazăApreciază
nu lipsa inspirației mă oprește pe mine din scris. ci lipsa durerii… mi-e al naibii de simplu să scriu când mi-e sufletul în cioburi.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Atunci e bine ca nu ai avut sufletul in cioburi. Acum am inteles.
ApreciazăApreciază
știi tu cum e cu scrisul ăsta… unii oameni varsă lacimi ce ard, ce ustură și lasă semne vii în carne. la mine sunt cuvintele… care lasă semne în alte… locuri.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, cuvintele lasa semne….in inimile oamenilor.
ApreciazăApreciază
cam așa. cuvintele pot răni ușor, pot aduce mângâiere, pot umbri sau lumina chipul unui suflet drag…
oarecum faci același lucru…. în două limbi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Merci mult, Mishuk…Incerc sa descarc mai mult Lumina din sufletul meu….tin intunercul acolo sperand sa se disipeze cu timpul…Lumina sa invinga.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
eu văd un pic diferit… ca să pot face loc luminii dau afară întunericul. poate că sunt egoist, dar lumina o țin pentru mine. când am lumina, când iubesc, nu mai am nevoie de cuvinte, nu mai am nevoie de blog, doar iubesc. iubirea mă face fericit, iar fericirea mă face să mă simt viu și să trăiesc. aici, e cimitirul sentimentelor mele, îngrop durerea…
cam așa văd și simt eu…
ApreciazăApreciază
haha…Eu am nevoie sa impartasesc lumina mea cu cei din jur, sperand sa guste si ei putin din fericirea mea, chiar daca in anumite momente poate fi mai mult iluzorie.. Am avut un timp cand am scris doar despre „intuneric” si am si publicat cartea (in engleza). Abia ca mai reusesc sa mai citesc acele randuri astazi, chiar daca intunericul inca este prezent in viata mea si va fi mereu.
Doua persoane cu stari si simtiri diferite care vorbesc acelasi limbaj al sentimentelor.
Imi face placere…:) (doar o gluma lol)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
eu sunt ca o strună pe un pat de lemn. trebuie să mă întinzi armonic pe frecvența potrivită și vei primi tonul inimii în funcție de acordaj
ApreciazăApreciat de 1 persoană
haha..frumoasa metafora. Si eu pe ce ton te fac sa canti/ sa compui? Sau poate nici un ton lol?
ApreciazăApreciază
tu ai pianul, eu am chitara… amândoi avem suflet și versuri…
mai rămân vocile… și acordajul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
haha…ai buna memorie. 🙂
ApreciazăApreciază
nici tu se pare că nu uiți ușor.
ApreciazăApreciază
…cu totii tinem minte ceea ce ne atinge sufletul mai mult.
ApreciazăApreciază
să înțeleg că pe undeva,… am avut un accident. de suflete.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
pai cum pot poeziile tale nu atinge sufletele??Nu cred ca ai trecut pe langa un suflet si sa il lasi intact….haha. Nu esti constient de puterea care o detii…lol
ApreciazăApreciază
ba da 🙂 ideea e că ceea ce scriu eu, e ușor de citit. partea nasoală e că nu e deloc ușor de înțeles. e ca un punct albastru într-un ocean. și da, parte din cei care citesc trec mai departe pentru că uneori par absurd, alteori simplist, banal… foarte mulți vin și citesc, dar se opresc la primele cuvinte. cel mult două, trei rânduri. tu poate că ai trecut mai departe sau doar vrei să descoperi finalul. ca tine sunt puțini, dar voi cei puțini sunteți parte din inima mea, datorită vouă scriu aici…. mă încurajați și asta îmi dă putere
ApreciazăApreciat de 1 persoană
……cine isi face timp sa citeasca inseamna ca se hranesti putin din energia persoanei care scrie. Cuvintele sunt scrise pentru cei ce sunt pregatiti sa le primeasca.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
e ceva schimbat la tine
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Haha. Ce e schimbat? Ca sa imi dau si eu seama. Sper ca in bine… Fingers crossed.🤞
ApreciazăApreciat de 1 persoană
nu cred că eu trebuie să răspund la această întrebare. tu știi mai bine că oglinda e…. cel mai bun prieten și confident
ApreciazăApreciază
Daca vorbesti de aspectul fizic, desigur ca ne schimbam zi de zi. Credeam ca este o aluzie la nivel sufletesc.
ApreciazăApreciază
o, doamne! aici sunt gânduri, sunt suflete, emoții… fizicul e doar carne, nu are treabă aici, acum.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
cineva spunea, nu mai știu cine, că pentru cei ce simt muzica, o aud și o ascultă cu sufletul, viața se derulează între cele 12 note… urcând sau coborând câte o octavă..
12 note, altă octavă
ApreciazăApreciat de 1 persoană
da,..asa este…o muzica foarte intensa…ce atinge corzile inimii.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
aplaud ultimele cuvinte. și da, te-ai schimbat 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
haha..tu vorbeai de „oglida, cel mai bun prieten și confident” …dar totusi te refereai la acea oglida magica care iti arata schimbarile din profunditatea sufletului…Da, desigur ca sunt schimbari pe acel plan….in mine, ca in toti deopotriva,…nu-i asa Mister Mishuk?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
unde pun accentul pe mister?
și poate am halit un n…. oglinda fermecată
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, lipseste „n”.. din oglinda…numai ca l-am halit eu, nu tu….oricum tot magica/fermecata ramane…lol…..si cred ca stii unde sa pui accentul..in „Mister.”..nu mai fi modest…haha
ApreciazăApreciat de 1 persoană
sunt săgetător… sunt mare, nu modest 🙂
și da, te-ai schimbat. ca atitudine 🙂
ApreciazăApreciază
..De ce sagetatorii mari, nu pot fi modesti?
Hai ca ma faci curioasa..Cum s-a schimbat atitudinea mea de cand am vb. ultima data?
ApreciazăApreciază
cât se poate schimba un om în 6… luni?
ApreciazăApreciază
…se poate schimba.mult de tot..sau f. putin. Depinde totul de evenimentele din viata lui.
ApreciazăApreciază
păi vezi 🙂 recunoști schimbarea
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, oricum nu ai raspuns la intrebare?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
am răspuns. timpul schimbă totul.
ApreciazăApreciază
that’s for sure!!
ApreciazăApreciază
tu-mi crești rankingul la blog cu atâtea comentarii… dacă mai pun două postări și ne desfătăm la o beție de cuvinte, ajung iar în primii 700 :)))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
haha..atunci iti fac un bine, nu-i asa? Deci spui ca sunt persoane care ne „pandesc” cum vorbim? lol
ApreciazăApreciat de 1 persoană
nu cred că pe aici interesează pe cineva persoana mea :))) iar dacă o face stă bine ascunsă. n-am șters sau nu-mi amintesc să fi șters vreodată comentarii…. nici pe cele care mă jigneau 🙂 din moment ce am lăsat opțiunea deschisă, sunt binevenite sub orice formă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
haha…Tu esti vedeta aici…Inca nu ai inteles…!!
ApreciazăApreciază
păi eu sunt vedetă 🙂 la mine în casă. toate scaunele mă cunosc. iar patul are mereu un loc doar pentru mine.
ApreciazăApreciază
haha..stii tu bine in care „casa” esti vedeta…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
de ce e cu ghilimele????
ApreciazăApreciază
pentru ca ma refer la blog…..nu la o casa propriu-zisa.
ApreciazăApreciază
aaaa :)))) păi blogul meu nu e casă. e azil – m-ai făcut să râd
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Haha.. Nu o vad asa.. Atunci al meu ce este.. Cresa de adormit copii?? Lol
ApreciazăApreciat de 1 persoană
creșă nu… mai degrabă cafenea :)))
ApreciazăApreciază
Alta data mi se pare ca adorm copii cu banalitate poeziilor mele. Dar macar sunt constienta.
ApreciazăApreciază
Nu știu cum e cafeaua la tine, dar mie îmi fură somnul :))))
ApreciazăApreciază
Frumoasă revenire, Mishuk! Prea rar ne scrii, nu merităm şi noi mai mult? 🙄
ApreciazăApreciază
Houdini mă numesc 🙂
apar doar ca să am de unde să dispar…. pentru o vreme cred că voi mai fi pe aici
Oricum, de uitat nu vă uit…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poeziile tale sunt pentru mine un balsam stelar…
ApreciazăApreciază
sper să te audă toate companiile de cosmetice…
cine știe poate prind un contract frumos la l oreal, sau jhonson and jhonson… nu prea cunosc 🙂
mulțumesc, pentru apreciere și scuză-mi gluma dacă a fost nepotrivită… încerc să fiu vesel.
ApreciazăApreciază
Gluma negluma, dar sa creeze un „balsam pentru sufletel”, ar fi…ce-ar fi!???
😂😂exprimarea mea a generat gluma, asa ca mi-o asum! Iar daca te-a binedispus, este absolut in regula!
Zi buna!
ApreciazăApreciază
cu plecăciune 🙂
și cu voiciune te salut 🙂
ApreciazăApreciază
Salut și eu revenirea ta! Acum, înțeleg de ce ai lipsit de pe blog!
ApreciazăApreciază
he he… bonsoir! scrisul solcită timp… și eu nu sunt genu care nu-și muncește screrile. scrisul naste reacții… și de aici mai departe, alte conexiuni.
ApreciazăApreciază