Doar Tu (Rugăciune)

 

Azi mi-am ascuns sufletul în palmă
Ca un Răspuns, ce îl privești cu teamă,
Azi mi-am închis în tine, inima în tăcere,
Cu lacrimi prinsă-n mine, în versurile mele

Ești tu…
Un val, în spume Tu,
Ești tu, ești tu…

Dar tu, te-ai stins fără un rost anume,
Lăsându-mi scris, cuvinte ce n-au nume,
Cerneala ta, în verde, se lasă scursă-n ploaie,
Când nimeni nu îmi vede tăcerea albă-n foaie

Doar tu…
Mă strigi pe nume, Tu,
Doar tu, doar tu…

Azi ți-am smuls, cea dintâi petală,
Cu șoapte ți-am uns, a sufletului rană,
Și te-am închis cu grijă, să ai a mea tăcere,
Ți-am tăinuit prin vise gândurile mele.

Iar tu…
Te pierzi de mine, Tu,
Iar tu, iar tu…

Și eu, mă sting, o umbră în întuneric,
Atins de frig, privesc spre astrul feeric,
Ce-mi picură-n peniță amarul negru, crud,
Pe foaia albă scrisă, îți stă ecoul surd.

Dar Tu…,
Vrei azi din mâine, Tu.
Tu doar tu, eu pot să… nu.