N-ai cum să mă rănești și doare, când orice nor pe cer apasă,
Iubirea noastră, îngrozitoare, te-a copleșit pe lângă casă.
Și ne-am certat, fără cuvinte, scântei în ochi, gânduri pierdute,
Ne-am furișat priviri succinte, orgolii fără aripi frânte.
N-ai cum să mă rănești, doar știi… în suflet mi te port icoană,
Chiar dacă-n ochi, ard lacrimi vii, melancolii târzii de toamnă,
Dau ploilor ce vin și trec, emoții reci sub glas fierbinte…
Tăcerea în care EU te cert, aș vrea cumva să te-alinte.
N-ai cum să mă rănești dând glas păcatelor ce se adună,
Și-ai adunat, ceas după ceas, singurătăți sub clar de lună,
Când somnul fuge de sub gene cu gânduri terne și pustii,
Căzut-ai pradă între perne, întunecatei insomnii.
N-ai cum să mă rănești când vrei, doar fiindcă poți simți durere,
Și-alergi în lacrimi pe sub tei, prin ploaie, vânt, o mângâiere,
N-ai să găsești în grija nopții scânteie de lumină caldă,
Când Undeva, decis-au sorții, o flacără te vrea, să ardă.
N-ai cum să mă rănești, ți-e teamă, închizi tăcerea între rânduri,
Și dai cuvântului o geană, să mi se așeze între gânduri.
Îmi știi oftatul plin de dor și zâmbetul plin de iubire…
Hai Noapte Bună, Somn Ușor… e timp să ne certăm și mâine!
N-ai cum să nu citeşti şi reciteşti. E prea frumoasă să-i rezişti.
ApreciazăApreciat de 5 persoane
Păi … de la prea mult ștefan bănică sr. Am ajuns să am idei 🙂
ApreciazăApreciază
Mi-a placut, am recitit cu atentie, fain ! O zi frumoasa 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
mulțumesc ileana, drăguță ca întotdeauna 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi pare rău că te-am rănit, şi doare,
să ştiu că sufletul ți-e trist, că moare,
Când calc pe gându-ți îndreptat spre zări.
Aş da înapoi a zilelor lumină,
a nopților negreal-aş îmblânzi,
De-aş şti că ți-aş lua durerea,
de-aş şti că mâine ai zâmbi.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Se freamătă-n văzduh ca o chemare, păreri de rău ce-n ploi se contopesc,
Și norii ce se întunecau în zare, sub calmul unui soare autumnal, pălesc.
Stau lângă o fereastră în gura serii, și gândul ropotește plin de zor,
Ai apărut târziu, către sfârșitul verii, stârnindu-mi inima într-un galop de dor.
Ai apărut târziu, cu o floare la ureche, cu pas nehotărât, cum vrei să treci de prag?
Tu domnișoară, ce te crezi de modă veche, un urs bătrân nu poate să nu-ți fie drag.
Te îmblânzește dar, sub blana lui pufoasă, să simți căldura unui cord flămând,
De dragoste, cum n-ai avut acasă, și sentimente care te pătrund!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Să mă-mblânzeasă ursul, zici?
Nici gând! Eu sunt ca un arici!
Cu acele îmi apăr moda veche,
Pentru alint nu am defel ureche!
Am însă fluturi ce îmi răscolesc
Nevoia de-a te şti aproape
De stau pe gânduri, mă trezesc
Roşind la ale tale şoapte.
Cu blana ta de urs nu mă îmbii,
De-i moale, ține-o pentru tine,
Arată-mi inima, voi asculta cum bate
Ş-apoi vorbim. Până târziu, în noapte
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Începi să te detașezi puțin sau mi se pare mie?
ApreciazăApreciază
Era o vorbă… o întorc ca la ploiești… spre buzău… ca apoi s-ajung acasă 🙂 uneori, simt nevoia unei schimbări, dar niciodată nu voi reuși să mă detașez de ceea ce sunt. Nimic 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
[…] băieţii mai încet. I-am cunoscut pe Florin (https://trubadurprinavalon.wordpress.com) pe Mishuk (https://melancolisme.wordpress.com/2016/09/21/certuri-din-dragoste/) pe Ioana (Music Teacher) şi încă vreo câteva doamne, cărora să mă ierte, nu le-am ţinut […]
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Buna dimineata si multumiri pentru trecerea tacuta pe blog!
Nu stiam ca si tu si voi sunteti undeva pe aici;am descoperit asta abia acum si ma bucur ce am vazut,citit,ascultat deci mi-a placut asa ca voi reveni.
O zi minunata langa cei dragi si bun!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, Anitta… Nici eu nu te-am descoperit de multă vreme, dar ai cuvinte frumoase…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„e timp sa ne certam si maine” 😊
ApreciazăApreciază
Mi-a placut riposta cu versuri mishuka/comentatoramator. 😁
ApreciazăApreciază
aici chiar nu știu la ce te referi… m-ai făcu0t curios și am intrat și pe pagina ei să văd… și n-am găsit nimic. ca și profil de blog suntem diferiți. total. deci nu știu la ce ”ripostă” te referi, cu atât mai mult cu cât eu nu sunt genul care cută să dea replici și nici nu intră în polemici
ApreciazăApreciază
Ochiul jucaus , tonul glumeț, ironic, detasat
ApreciazăApreciază
In comentarii, mai sus. 😁
ApreciazăApreciază
aaaa…. mă gândeam că a posta o replică la postarea mea… sau ceva de genul. comentator amator e o persoană de care nu vreau să-mi mai amintesc.
ApreciazăApreciază
Nu aveam de unde sa stiu. Dar replicile sunt dragute. Sorry.
ApreciazăApreciază
ehhh… au fost! știi vorb aia, mie îmi plac paraziții, ei nu! se scărpina des, de mine! =)))
ApreciazăApreciază
Voi stiti, nici mie nu imi plac polemicile. Orice rau ne intareste, ne face mai buni.
ApreciazăApreciază
Când eram mic am citit o nuvelă… se numea Puterea Exemplului… 🙂 înțelegi ce vreau să spun 😛
ApreciazăApreciază
Şterge comentariile, dragă Mishuk. Şi incearcă să nu mă mai menționezi pe nicăieri. Mulțumesc pentru înțelegere şi ințelepciune
ApreciazăApreciază
ce-ți pasă ție de comentariile mele? atâta timp cât tu păstrezi pe blog un text pe care eu l-am compus? te rog frumos, acest spațiu, așa cum e el, e al meu. poți să îmi mai tragi o porție de înjurături, dar în spațiul tău. în fond ce cauți aici? nu te bârfește nimeni, nu te menționează nimeni. vezi-ți de ai tăi și uită de mine. e tot ce îmi doresc și îți doresc și ție. 2 octombrie 2016, Romanță cu parfum de mâță.
ApreciazăApreciază
Am menționat deja că nu e textul meu. De şters nu-l şterg. Obişnuiesc să-mi păstrez postările
ApreciazăApreciază
perfect. same shit here, acasă la mine mă port cum vreau. te rog să te oprești cu mesajele pe telefon și cu cele de aici. noi doi nu avem vreo treabă. după ce am apucat să te cunosc nu mai vreau să știu cine ești. m-ai înjurat peste tot, m-ai bălăcărit, m-ai făcut să îmi pară rău și să regret orice contact cu tine. E ultimul meu răspuns. Nu știu de ce-mi trimiți mesaje pe telefon. Ai facebook, ai blog… ale tale. înjură-mă acolo.
ApreciazăApreciază
Cred că-ți dai cam multă importanță. Cum ai dedus că tu erai cel înjurat? Ai ghicit în ceai?
ApreciazăApreciază
simplu. din discuțiile noastre personale pe facebook, pe whatsup și pe telefon.
ApreciazăApreciază
Aham, imi amintesc ceva, destul de vag totuşi.
ApreciazăApreciază
Ah, am uitat să-ți spun! Incă mai pl
ApreciazăApreciază
Plâng după tine. Am trimis comentariul incomplet
ApreciazăApreciază
Aș vrea să pot să te cred! Aș vrea, poate dacă te-aș crede aș putea trece și peste și aș uita. Dar cum să o fac când tu dai buzna repetat peste mine, violentă, agresivă, spunându-mi ce să fac, amenințându-mă… vrei să-mi fie teamă? Nu îmi e. Am să ignor fiecare înjurătură și atac la adresa mea. Nu-mi dau importanță, eu sunt mic în comparație cu măreția ta. Eu nu le am cu facebook-ul. De fapt nu mai am nici facebook. Așa că have fun. Înjură-mă cât vrei… și poți să pui și numele meu… că nu contează. Măcar așa mă ajuți să-mi cunosc prietenii. Crezi că nu au fost persoane care nu și-au dat seama??? Aaaa… și au mai fost 2 persoane care m-au înjurat și m-au amenințat să te las în pace. Deși… eu nu te-am deranjat niciodată
ApreciazăApreciază
Haida… nu mai spune! Am avut susținători? Eu nu-mi amintesc să te fi amenințat, hai să nu exagerăm totuși! Dacă te-am jignit, mi-am cerut scuze. O mai fac încă odată dacă e nevoie. DAR! Stii bine că ultima dată tu m-ai provocat așa că… eu zic să nu te mai dai lovit. Nu ești perfect, pur și imaculat. Ai avut partea ta de vină. Din păcate, nu vezi decât paiul din ochiul altuia.
ApreciazăApreciază
Te rog doar să mă lași în pace și să nu mai revii niciodată pe blogul meu. Gata și cu mesajele pe telefon. Lasă-mă naibii să putrezesc. Ce vrei mai mult? Sunt tot ce vrei tu să fiu. Îți dau și dreptate în toate. Lasă-mă să-mi văd de liniștea mea.
ApreciazăApreciază
„Se scărpina des de mine”? Parcă nu ştiai să jigneşti! Mai lucrează un pic la aparențe 😉
ApreciazăApreciază
să înțeleg că singurul mod de comunicare la tine… e o nouă ceartă?
succes
ApreciazăApreciază
Nu se ceartă nimeni. Mă vezi certându-mă? Sau te cerți singur?
ApreciazăApreciază
Faina lirica ta. Rima nu fura mesajul, cum vad des. Ai de toate acolo, pentru toti.
Imi place si ludicul.
ApreciazăApreciază
te referi la jocul cuvintelor, sau jocul… acțiunii?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ochiul jucaus , tonul glumeț, ironic, detasat
ApreciazăApreciază
Aaaaa 🙂 am antrenament… la circ!- clown de serviciu
ApreciazăApreciază
Ce spuneam. Ludic nu e musai joc copilaresc, e si o modalitate de jonglare cu usurinta a cuvintelor si mesajului concret
ApreciazăApreciază
mie-mi place răsfățul… așa că, da, ador copiii! și cuții mici. Cred că aș fi fost o mamă de treabă, fără unghii vopsite. :)))
ApreciazăApreciază