Închisoarea… (unui poet fără de muză)

 

Patru pereți zidiți în tencuială groasă, ridică-n umeri bolta unui vis pierdut,
Un scaun frânt stă răzimat pe masă cerșind tăcerea dorului profund.
Nicio fereastră zidul nu-mi ascunde, nicio scânteie de lumină-n jur,
Doar mii de gânduri arse, fumegânde, mocnesc dureri ce nu știu să le îndur.

Nici umbră n-am în încăperea goală, sunt singur, singur cu ai mei pereți,
Pe lemnul putred aruncate, un toc, o călimară și lacrimi parcă pentru nouă vieți.
Atâtea șoapte reci pier în cuvinte, iar varul alb stă scrijelit pe dos,
Atâtea amintiri stau fără noimă risipite, din clipa-n care singură mi-ai fost.

M-ai părăsit luându-mi orizontul și lumina, și m-ai închis în liniștea uitării,
Apăsătoare cade asupra-mi toată vina și mă aruncă-n marea furtunoasă a disperării…
Te-ai dus pe val, ca toate celelalte, lăsându-mi ceață albă în priviri,
Sub tâmple pulsul stins abia răzbate, povara grelei tale amintiri.

Prinși parcă în ațe, pașii, mi se dau de-a dura, mă zguduie în glezne orice gând febril,
Încerc să te ating, dar tu ferindu-ți mâna întuneci cerul veșnic, albastru și senin.
Mă pierd în întuneric, îmbătrânesc în zile, și viața mea se stinge plină de remușcări,
Sunt doar o marionetă, neîndrumată bine, pe-o scenă fără roluri și fără spectatori.

Patru pereți cu grijă, îmi sprijină căderea, înveșmântați în albul rece, absolut,
Îmbrățișându-mi dorul și durerea, mă leagă prizonier în veșnicul Trecut.
Nu am putere să mă smulg de mine, zac cătrănit în colțul meu umil,
În Închisoarea vieții singur fără tine, doar un bătrân poet, apatic și senil…

master_of_puppets_by_mikhargrim-d304thj

Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Închisoarea… (unui poet fără de muză)&8221;

  1. Bună! Astăzi am avut parte de o surpriză! Am fost încântată să știu că cineva încă trece cu ochii peste cuvintele mele. O altă bucurie a acestei „provocări” este aceea că pot, la rândul meu, să trec în revistă unii dintre cei mai plăcuți autori ai mei.
    Printre ei ești și tu!
    Te felicit pentru tot ceea ce scrii și pentru faptul că reușesti prin articolele tale să îmi înfrumusețezi zilele.

    Dacă ai plăcerea….te invit să vizitezi această adresă și să iei parte la această provocare.

    https://sufletinscantei.wordpress.com/2015/08/09/liebster-award-nomination/

    Apreciază

    • pai… daca tot sunt mos craciun, sau macar pe acolo, am zis sa-mi fac un cadou… si daca bani, case si masini nu mai erau am inchis ochii si am bagat mana in sac… ce crezi ca am scos? nimic!!! asa ca de 31 de ani lucrez la scrisoarea fatidica pt mosu. sa moara de necaz si de urat citind! ha!!!! cat despre scris… 66 de ani inchis in turnul londrei…

      Apreciază

  2. Nu pot să trec așa de simplu
    pe lângă ce-am citit și m-a mâhnit,
    să văd dureri ce plâng în templu
    lipsite de orizont albastru și senin tihnit.
    De aceea, poate un cuvânt de alinare,
    solidar și încântată de versul tău sublim,
    l-aștern aici în comentariu cu afirmare,
    să fii iubit (precum dorești), poet sensibil și cu stil.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s