De-ar înflori cireșii toamna

Din ciclul  ” 12 Scrisori Sinucigașe ”
Scrisoarea 10
De-ar înflori cireșii toamna

 

De-ar înflori cireșii toamna, prin faldurile arămii,
Ți-aș recompune toată drama, ce o ascund în poezii.
Pe linii lungi, atent la curbe, te-aș alinta cu un oftat,
Uitate simfonii nocturne, le-am retrăi visând curat.

De-ar înflori cireșii toamna, cu fir subțire de mătase,
Ți-aș prinde de prin margini rana, ce Timpul nefiresc ți-o arse.
Scrutând amarnic, tot pustiul, în care nu ne-am regăsit,
Am șterge singuri arămiul, uitând caimacul în ibric.

De-ar înflori cireșii toamna, pereții n-ar mai zace goi,
Albul de var s-ar stinge seara, pictat de setea dintre noi.
Ți-aș fi furtună, ploaie caldă, te-aș toropi cu sărutări,
Un freamăt trupul să ți-l piardă, uitând de tot, de depărtări.

De-ar înflori cireșii toamna, un singur lucru aș mai scrie,
Îmi las uitării toată teama, ești ultima mea simfonie.
Să-mi cânți în orice dimineață, în versuri albe, tot ce vrei,
Iar eu să te ascult o viață, sorbindu-ți ochii…Lorelei…

 

autumn-leaves-lake

 

 

Anunțuri

21 de gânduri despre &8222;De-ar înflori cireșii toamna&8221;

  1. „…Pe harfa răsturnată a ierburilor tale, Vară, trupul și sufletul meu sunt începutul unui mare cântec și tremurul mâinii care-l caută.”

    Apreciază

  2. Nu ştiu pe unde eşti, da’ eu tot zic :
    La mulţi ani !, buni şi frumoşi.
    Un an nou cu bucurii, împliniri şi succese. Şi sănătate. Multă sănătate !

    Apreciază

    • tacuta fi in a ei visare,
      si pasul si-l trecu in umbra,
      zambi spre noi, c-un pic de soare,
      si se griji sa se ascunda.

      lasa pe sora ei mai rece,
      sa ne trezeasca in simtiri,
      dar ea indragostita trece,
      topindu-si dragostea-n priviri.

      acum, aproape primavara,
      si cea mai mica din surori,
      si-anunta revenirea-n tara,
      pe cer cu soare, iz de flori.

      au inflorit ciresii toamna,
      in sufletul meu amortit.
      si visator uitai cum iarna,
      ingheata totul… ce-am iubit.

      Apreciază

    • E timp destul pentru iubire,
      În grabă pierdem orice sens,
      Și Eu, și Tu, la fel de bine,
      Simțim același ritm intens.

      Zâmbesc, citindu-ți în cuvinte,
      Povești ce parcă le-am trăit,
      Trăiesc și azi, dar mai cuminte,
      Mi-e suflul greu și cătrănit.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s