Din ciclul ” 12 Scrisori Sinucigașe ”
Poemul 5: Cea Mai Frumoasă Parte Din Mine…
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Împreuna am descoperit cât de albastru este cerul și cât de cuminte este vântul…Mai știi cum am adunat împreună stelele nopții în buzunare ca să alungăm întunericul pe care îl purtam în suflete? Nu ai venit ca să pleci, cum nu am venit să te alung.
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Ai crescut repede, intens și ai ajuns sa arzi cu flacără vie, caldă, fiecare secundă din viața mea. Nu știu cine ești cu adevărat dar te cunosc de-o viață. Simt că am puterea să-ți fiu ce ai nevoie atunci când nu mă poți avea. Și n-a fost greu să îmi găsesc drumul.
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Acea parte care se teme de toți și de toate, de tot ce o cuprinde, de toate ce nu sunt. Tremură frivol sub lumina soarelui, pentru că noaptea e singura vină ce-i poate feri ochii de săgețile ce cad otrăvite de pretutindeni. Și ești tu, cea care-mi ascunde ploile din suflet lăsându-mi ochii limpezi și curați.
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Acea parte pe care nu o să o am niciodată, pentru că nu ești și pentru că nu vrei să-mi fii. Ești acea parte copil, ce mă face pe mine să-mi amintesc maturitatea unei vârste pe care nu vreau să o trăiesc și nici să o resimt. Ești acea parte din mine ce mă face responsabil și mă trezește GOL în fața unei realități și al unui destin pe care nu vreau să-l accept. Ești partea târzie a unui cutremur intens. Ultima replică.
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Tu ai deschis cu adevărat ochii, și vreau să cred că ai văzut cu adevărat puțin din ceea ce sunt și cine sunt EU. Ești singura parte ce mi-a citit în suflet și a găsit ceva cu adevărat Frumos. Te-ai oprit când mai aveai o pagină doar și legai în sfoară primul capitol. De nu ți-ar fi frică, ar fi păcat iar de nu ar fi păcat… m-ai strânge în brațe. Niciodată nu am crezut că iubirea poate cântări atât de mult între doi oameni… ce se simt jumătăți.
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Și ar fi timpul să te descopăr, mai repede, mai curând. Trebuie să învăț să citesc din tine acele litere scrise de-o șchioapă în caractere ce nu le cunosc. Trebuie să-ți învăț alfabetul, să-ți întorc slovele și să te aduc acasă. Nu pot să te pierd a doua oară…
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Și te iubesc. Dar tu nu vrei să știi, tu nu vrei să auzi, pentru că iubirea mea îți face rău și tu ai un cu totul alt destin. Ești sigură că faci ce trebuie? Sau poate nu pun întrebarea cum se cuvine… Poate trebuie să lupt pentru tine, să mă zbat, să te cuceresc asemenea unei redute, unui zid puternic ce apără o singură comoară: domnița inimii mele.
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Și nu trebuie să plângi sau să suferi niciodată. Pentru că tu ești acea parte pe care eu o numesc FERICIRE. Ieri ai plecat de lângă mine și nu m-am supărat. Mi-ai spus că sunt un nebun frumos, m-ai sărutat și ai plecat. Dar oare cât ai vrut să pleci??? Am rămas momente în șir privind locul gol de lângă mine, iar eu încă-ți simțeam căldura și pulsul inimii ce-ți zvâcnea presându-mi pieptul. Încă îți purtam pe umeri restul lacrimilor ce s-au prelins din ochii umezi când îmi încolăceai cu putere gâtul strângându-mă în brațele tale micuțe. Ești o copilă… după tot ce-a fost. Îmi vine să țip: UNDE EȘTI???
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Acea parte ce-mi simte cu adevărat lipsa și tremură de dorul meu. Așează gânduri pe hârtie la lumina unei lumânări, în toate despre mine. Și nu are liniște și se precipită, și cade ca apoi să se ridice căzând din nou. Și toate astea pentru că îi este dor. Și simte că simte ceva și îi este frică să nu fie…mai mult decât poate să dea.
Ești cea mai frumoasă parte din mine…
Aceea ce a ales să plece. Ești acea parte pe care singur am pierdut-o, pe care azi nu o mai am, dar pe care o aștept în fiecare seară, la ora 8, pe aceeași margine de lume. Mai ții minte unde m-ai întâlnit prima oară? Cu mine ești vântul…
Ești cea mai frumoasă parte din mine… și TE IUBESC! Și-ți sunt cuminte…
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii unei gări.
ApreciazăApreciază
Dar tu eşti partea aceea din tine care vede…şi e mai mult decât toate. Îţi eşti ţie văzătoare şi i-ai creat fericirii înlăuntrul tău un Rai(d) personal.
ApreciazăApreciază
Văzătoare nu sunt… pentru că nu pot fi… faza cu Rai(d)ul îmi place… :))) dar fericirea mea… e greu de înțeles…și pentru mine
ApreciazăApreciază
de unde oi fi scos femininul lui văzător? :)))
ApreciazăApreciază
păi din conduita genurilor substantivelor! 🙂 sau simplu… par a fi fată… emoțional!
ApreciazăApreciază
îhî! 😛
ApreciazăApreciază
Felicitari! Scrii foarte frumos!
ApreciazăApreciază
Oare? Crezi că eu scriu, Gabi?
ApreciazăApreciază
[…] in Mali de femeia raului Hapi; the patriot – il patriota – patriotul de Valeriu D.G. Barbu; Cea Mai Frumoasă Parte Din Mine… de pe blogul Melancolisme Nocturne. Atat pentru astazi. Sa le cititi cu […]
ApreciazăApreciază
[…] Blog de iarnă ( și nu numai ), Oase-n gânduri, Pentru azi și pentru mâine, Part Time Lover, Melancolisme nocturne, Lucista, Oana Radu, Confesiunile unei haotice, Deea Călinescu, Istorii regăsite, De prin viață […]
ApreciazăApreciază
As vrea sa stiu un lucru :s-a intors?
Sau lipseste ”cea mai frumoasa parte din tine ?”
Pentru ca stii …si eu am ales sa plec…
ApreciazăApreciază
nu… nu s-a mai întors niciodată… și totuși, cumva se ține de mine… e un șah, îmi spune că nu vrea, dar îmi arată că simte… e complicat… tu ai ales, și… regreți?
ApreciazăApreciază
Am ales asa pentru ca nu am crezut …regretele sunt greu de purtat! Cuvintele tale sunt foarte frumoase ,si cred ca daca ea le-ar vedea ,(si te-ar crede),s-ar intoarce ! Atunci ai straluci! Asa iti si doresc !
ApreciazăApreciază
ha ha 🙂 exact…. nimic din tot ce-i spun, sau spuneam, nu crede… sunt doar un vrăjitor, spunea… și mai spunea că tocmai pentru că stăpânesc cuvintele, nu mă va crede niciodată…. tu erai cea mai frumoasă parte din el sau el din tine?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
”Mă înţelegi acum când spun că tu eşti viaţa?
În gândul meu, mereu un suflet ca al tău dorind să ţin?”
ce zici ,e vrajitor?sau sagetator? sau leu? sau ..eu?
ApreciazăApreciază
nu înțeleg… sau mnai bine zis… cine ești tu? 🙂
ApreciazăApreciază
erau cuvintele lui ,prin care incercam sa te fac sa intelegi care din noi era ”cea mai frumoasa parte ”,da? eu ? verde …amar
ApreciazăApreciază
verdele nu e amar, e prospețimea primăverii, renașterea vieții, e sănătate, tinerețe… verdele e bun…
ApreciazăApreciază