Mi-e dor de voi…

Somnul parcă mi s-a stins în aşteptare,
Ochii să-mi deschidă cel dintâi cuvânt.
În jurul meu simt liniştea amară, care doare,
Că nu vă pot purta acum decât în gând.

Nici ceasul care sună deşteptarea,
În fiecare dimineaţă trist şi monoton,
Nu-mi poate alunga din suflet resemnarea,
Al cărui veşnic sunt patern planton.

Atâţia ani v-aţi stins în umbră şi tăcere,
Ca eu să îmi duc traiul liniştit,
V-aţi chinuit si când n-aveaţi putere
Ca lumânările ce-n foc s-au mistuit.

Acum privesc doua morminte efemere,
Ce-n suflet şi-au săpat groapa adânc
Când am venit să v-aduc mângâiere,
Nu mai eraţi de mult pe-acest pământ.

În poze vechi mamă îţi văd blândeţea
Când grijile obrazul ţi-l brăzdau,
Cu toate astea niciodată frumuseţea
Din ochi şi suflet nu se risipeau.

Şi tata, parcă tinde să-mi zâmbească,
Sub barba-i aspră, muncit atâţia ani,
Spunându-i mamei: „Fiul nostru o să reuşească!
Mai mult decât am fost noi, fiii de ţărani!”

Şi am rămas aici în urma voastră,
Privind spre crucile din lemn usca,t
Ce parcă tind să-mi glăsuiască,
Acel adio ce nu l-au apucat.

Acum e dimineaţă ziua începe,
Şi primul gând spre voi a şi plecat,
Cât vă iubesc, de ştiţi, să vă întrebe,
Vă port în ramă în suflet neîncetat.


Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Mi-e dor de voi…&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s