Suflete pereche

Când Întunericul îi cuprinse sufletul, nefiinţa din el tinse să-i acapareze trupul lipsit de suflare.Starea de meditaţie profundă îi îngheaţă ochii larg deschişi.Era acolo, fiindcă îi simţea atingerea divină, şi doar aşa mâna lui prindea viaţă.Simţea că fără Ea, el nu putea fi Autorul.Fără el, Ea nu ar fi existat. Dar,încă nu o putea vedea, pentru că îi era teamă.Îi era teamă de chipul ce stă in spatele nălucit al unei umbre.Doar o visa şi-o venera în fiecare Noapte ştiind că Ea, muza lui, Ea nu există decât pentru el.În mintea lui…

Şi totuşi, în Vecinătate, în faţa unei coli zgâriate c-o peniţă aurită, stau scrise câteva rânduri pentru El…Despre EL…

Lumina lămpii arde palid lăsând lasciv, mişcarea umbrelor să joace pe pereţii albi, ingălbeniţi de nepăsarea timpului.Ea, stă acolo, deasupra pupitrului ei, muşcând ritmic repetat capacul scorojit al peniţei.Privind prin geam, în stradă, observă că ploaia a stat demult.Privirea-i rătăci momente bune, pe lungul străzii pe care Trecătorii, tot mai răzleţi, îşi poartă paşii grăbiţi către locuri mai sigure…Cerul s-a deschis.Stelele par mii de licurici ce clipesc, împânzind o mare neagră peste care domneşte supremă, Luna…

E târziu şi, pesemne că lumea s-a culcat…Din adâncul scaunului răscoli plictisită şi fără somn, cu privirea, clădirile de vizavi.Nicio lumină.Lumea doarme şi, doar ea zace in jilţ zdrobită de focul creaţiei…
Undeva în colţ, atenţia-i este atrasă de un licăr palid, ca de lampă.O umbră leneşă stă aplecată cumva ciudat, peste ceea ce pare a fi o maşină de scris.Priveşte spre EA.O priveşte!!!

Geamul fantasmei din negrul nopţii se deschise.Simţi cum din adâncul ei focul pasiunii creative erupse aşa cum bătrânul Etna o mai face din când în când …
Undeva, pe o Stradă, el îngroapă în tuş cuvinte sorbite din dulceaţa buzelor EI.Cu mintea pierdută în fierbinţeala gândurilor, sub năduşeala pasiunii neaşteptate va scrie cea mai frumoasă Poveste de Dragoste.Povestea lui.
Undeva, pe o Stradă, ea caligrafiază cuvinte ce descriu Beţia Fericirii aşa cum numai în vis ne este dat să trăim.
Undeva, doi străini, îşi leagă existenţa prin crâmpeie de cuvinte ce descriu nevoia de a cuprinde un EL şi EA în NOI.

Sfârşit.

Anunțuri

13 gânduri despre &8222;Suflete pereche&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s